
În anumite circumstanțe, o persoană nu are de ales decât să povestească despre experiențele sale, despre viața sa, despre sine, despre gândurile sale de viitor, despre relațiile sale.
Ceea ce povestește este exprimare, da, exact așa cum vine, cu sau fără gesturi, cu sau fără intonație.
În același timp, ceea ce povestește modelează viața.
Formează. Distorsionează. Reface.
Orientează. Dezorientează. Recentrează.
După ani de zile de lucrat cu oameni (mulți oameni!), înveți să pui întrebări. Întrebări bune. Întrebări îmbietoare. Întrebări captivante. Și așa se creează poveștile!
Și, oh, câte întrebări mai am de învățat…
*
Tu ce întrebare preferată ai?
P.S. Noua mea întrebare preferată este:
“Ce pot însemna pentru tine?” (traducere ad litteram din olandeză).
Altele ar fi “cu ce te confrunți azi?” sau “ce te motivează să te ridici din pat dimineața?”