
„În timpul unei psihoze, mintea ta fuge cu tine.
Gândirea ta duce o viață proprie și face constant conexiuni. Unele conexiuni au un sens perfect pentru tine, dar nu și pentru lumea exterioară. Gândurile tale nu mai captează realitatea și nu le mai poți ajusta.
Fiecare își trăiește psihoza în mod diferit. Unii se retrag în ei înșiși, dar eu aproape urlam după atenție. „Uită-te la mine, dă-mi dragoste”. Dar nimeni nu te înțelege.
M-am simțit singură.”
(Mărturia unei paciente de 29 ani, cu 2 episoade psihotice de când a început criza Corona)